În secolul 21, în 15 comune din judeţul Buzău, singura sursă de apă o
reprezintă fântânile, iar în alte zece, deşi există instalaţii de
captare şi de furnizare, localnicii au parte doar de apă menajeră. Şi
asta din cauză că autorităţile locale consideră că este prea costisitor
să doteze staţiile cu trepte de tratare în vederea potabilizării apei,
şi atunci, consiliile locale au luat hotărârea de a stabili că apa
distribuită populaţiei nu este potabilă, s-a afişat la loc vizibil
această informaţie şi s-a considerat că nu mai există responsabilităţi
legate de acest aspect.
Situaţia a ajuns şi în atenţia Prefecturii, iar astăzi va fi prezentată în şedinţa Colegiului Prefectural.
Potrivit raportului trimis Instituţiei Prefectului de către
Direcţia de Sănătate Publică, localităţile din judeţul Buzău
aprovizionate doar cu apă de fântână sunt Amaru, Baltă Albă, Brăeşti,
Buda, C.A.Rosetti, Costeşti, Florica, Largu, Mihăileşti, Odăile,
Racoviţeni, Ruşeţu, Scutelnici, Ţinteşti şi Ziduri.
Acelaşi document arată că apa din multe fântâni este toxică şi plină de bacterii periculoase.
Spre exemplu, din numărul total de 1.870 fântâni publice
catagrafiate în judeţ, s-au analizat chimic şi microbiologic un număr de
304, din care 154 au fost necorespunzătoare (50,66 %), din cauza
prezenţei nitraţilor peste limitele admise şi încărcăturii bacteriene
mari: bacili coli, Escherichia coli.
Analizele efectuate de reprezentanţi ai DSP arată însă că 98% din
comune au apă cu concentraţii de nitraţi (NO3) peste limita maximă
admisă de 50 mg/l, amoniu (NH4) peste 0,5 mg/l, nitriţi (NO2) peste 0,5
mg/l prevăzute de Legea 458/2002.
De asemenea, s-a constatat că, şi în anul 2016, dezinfecţia apei
de fântână precum şi igienizarea generală a fântânilor se fac ocazional,
nerespectându-se prevederile legale în vigoare. „Riscul consumului
apei din fântână cu concentraţie de nitraţi peste 50 mg./l la copiii din
grupa de vârstă 0-3 ani este reprezentat de intoxicaţia acută cu
nitriţi, iar la adulţii cu afecţiuni digestive poate să apară
intoxicaţia cronică“, se precizează în informarea DSP către Prefectură.
Îmbucurător este că în primele şase luni din anul 2016, pentru
prima dată în ultimii 20 de ani, nu s-au înregistrat cazuri de
îmbolnăvire, deşi datele specialiştilor în sănătate publică sunt
îngrijorătoare.
„Este foarte important să se cunoască sursele cu apă potabilă şi
cele cu apă nepotabilă. Riscul sanitar reprezentat de consumul apei cu
nitraţi peste limitele maxime admise este apariţia de intoxicaţii acute
grave la copiii din grupa de vârstă 0-3 ani şi afectarea stării de
sănătate a populaţiei cu boli cronice, la care există riscul să apară
«boala apei» manifestată prin greţuri, vărsături, dureri de cap
(cefalee), ameţeli, anemie. Acest risc a fost comunicat atât
operatorilor de apă cât şi populaţiei din tot judeţul. DSP a trimis
adrese oficiale primăriilor, în care, pe lângă recomandările de
urgenţă, s-a făcut şi recomandarea de construire, amenajare şi
întreţinere corespunzătoare a fântânilor de pe domeniul public în
vederea aprovizionării cu apă potabilă a populaţiei“, avertizează DSP Buzău.
Bacterii coliforme şi E.coli, în apa de la robinet
Iar dacă apa din fântâni este otravă curată, cea din instalaţii de
captare şi furnizare este cam la fel de periculoasă pentru consumul
uman.
În judeţul Buzău, în anul 2016 au fost în evidenţa Direcţiei de
Sănătate Publică şi au fost monitorizate un număr total de 137
instalaţii centrale, dintre care opt în mediul urban şi 119 în mediul
rural. Din aceste instalaţii centrale s-au recoltat în total 1.475 probe
de apă de la începutul anului, din care 326, reprezentând 22,1 %, au
fost necorespunzătoare. Dintre acestea, la examenul chimic, din 828
probe au fost necorespunzătoare 265, ceea ce reprezintă 32%, la
parametrii cloruri, fier, bor, amoniu, nitraţi , turbiditate. De
asemenea, la examenul microbiologic, din totalul de 647 probe, 61 au
fost necorespunzătoare 9,43 % la parametrii bacterii coliforme şi
E.coli. „Procentul mare de neconformităţi nu este cauzat neapărat de
modificarea calităţii apei, ci de creşterea numărului de parametri
lucrat de Laboratorul DSP Buzău, datorită dotărilor şi metodelor de
lucru superioare“, precizează DSP.
În ceea ce priveşte municipiul Buzău, din cele patru staţii de apă
s-au recoltat 34 de probe, toate fiind corespunzătoare, se precizează
în raportul DSP, deşi numărul reclamaţiilor cu privire la calitatea
apei este tot mai mare.
La nivelul judeţului, din cele 133 instalaţii care distribuie în
sistem centralizat apă populaţiei, în cadrul programului de monitorizare
s-au recoltat 898 probe, din care au fost necorespunzătoare 129, ceea
ce reprezintă 14,37% (este admis 5% neconformităţi/an). Parametrii
modificaţi au fost amoniu, bor, fier, nitraţi, turbiditate şi cloruri.
„Neconformităţile s-au înregistrat la instalaţiile din judeţ unde
structura geologică a zonei este cauza prezenţei în apă a unor elemente
chimice în concentraţii care depăşesc foarte mult valorile admise,
dotările staţiilor sunt deficitare, iar primăriile locale, în calitate
de proprietari, au declarat că se află în imposibilitate financiară de
achiziţie în anul 2016 a instalaţiilor necesare potabilizării apei“, se mai precizează în raportul DSP.
Acesta este motivul pentru care, la această dată, pentru zece
sisteme publice de alimentare cu apă a populaţiei, operatorii locali nu
au depus documentaţia de solicitare a autorizaţiei sanitare de
funcţionare. În aceste localităţi, consiliul local a luat hotărârea de a
stabili că apa distribuită populaţiei nu este potabilă, a afişat la loc
vizibil acest lucru şi a considerat că nu mai are responsabilităţi
legate de acest aspect. Legislaţia prevede însă obligaţia
administraţiei locale de a asigura accesul populaţiei din zonă la apă
potabilă, şi în condiţii normale şi în caz de calamităţi naturale.
În fapt însă, fiecare se descurcă cum poate, după ce
administraţiile locale au cheltuit până acum zeci de milioane de euro.
